Debaraua este prima încăpere pe care românii o sacrifică în dorinţa de a mări suprafaţa unei locuinţe. Ca urmare a schimbărilor produse în obiceiurile de consum, românii din clasa medie au uitat complet de dorinţa de a avea un spaţiu de depozitare cât mai generos. În schimb, cei care au strâns bani pentru construcţia unei vile scot din buzunar în medie 500 de euro pentru un metru pătrat destinat pivniţelor, transformate în adevărate paradisuri ale vinului.

Pivniţa, o treime din preţul casei

Pentru cei care optează pentru o casă şi au un buget redus, firmele de proiectare sugerează renunţarea la orice spaţiu de depozitare. „Este recomandabilă o abordare minimalistă a spaţiilor. Nu este indicată risipa, mai ales dacă avem în vedere că românii depozitează din ce în ce mai puţin. Acum se preferă să cumperi murăturile direct din supermarket, iar garderoba nu este atât de bogată încât să justifice aceste investiţii”, crede Octavian Ungureanu, arhitect Trilitica.

Acesta estimează că un subsol presupune costuri egale celor plătite pentru construcţia a 30% din casă. Şi la bloc, românii nu pun mare preţ pe debarale. „Circa 70% din clienţii noştri renunţă la aceste încăperi, pentru a avea mai mult spaţiu. Dacă se mai folosesc, au dimensiuni de sub şapte metri pătraţi”, precizează Constantin Neagu, administrator Solid Design Construct. Românii depozitează alimentele în dulapuri.  Multe din apartamentele noi nici nu au debara.

Vinul de sub casă

În cazul caselor construite de românii cu dare de mână, beciurile ajung chiar la dimensiuni de peste 20 de metri pătraţi.  „Se construiesc pivniţe, chiar masive, în special cu acces din bucătărie”, declară arhitectul Florentina Vergu.  Costurile medii presupuse de construcţia unui subsol pot fi chiar superioare celor cerute de alte încăperi, având în vedere că se uti