PDL?
PDL repetă istoria PNȚCD? Nu știu. Oricum, înainte de a specula un răspuns, trebuie să înțelegem întrebarea. Care anume a fost soarta PNȚCD? Există o percepție apropo de asta care ar putea fi rezumată așa: într-o dimineață țărăniștii se plimbau fără griji când, brusc, i-a călcat tramvaiul. Sau PDSR, Băsescu, securiștii, FSN, Stolojan, soarta etc. Nici vorbă. În realitate, venerabilul partid a fost îngropat pas cu pas chiar de liderii săi, printr-un șir interminabil de gafe uluitoare. Alegerile din 2000 n-au făcut să ”fotografieze” acest parcurs grotesc. Legea electorală a fost modificată înainte de alegeri – da, există o tradiție în sensul ăsta – printr-un OUG care a mărit pragul electoral de la 3 la 5%. În alegeri, țărăniștii au trecut, cu chiu cu vai, de acest procent dar candidaseră ca alianță, care, în urma aceluiași OUG, ar fi avut nevoie de 8%. Da, chiar așa. PNȚCD a fost scos din parlament de pragul electoral introdus de ei înșiși, cu câteva luni înainte. E doar un exemplu, repet, dintr-o serie extraordinară de lovituri pe care și le-au aplicat singuri.
Într-un sistem democratic, electoratul, prin vot, trece un partid între putere și opoziție, așa cum e normal. Sistemul electoral îi poate varia ponderea parlamentară. Dar niciunul din acești factori externi nu poate *distruge* un partid. Doar partidul însuși, conducerea lui, poate obține un astfel de rezultat, și trebuie să depună efort susținut pentru asta. Și, în această privință, cel puțin, PDL repetă istoria. Inclusiv apropo de percepția asta, că într-o dimineață pedeliștii se plimbau fără griji când, brusc, i-a călcat tramvaiul. Sau USL, criza, Ponta, mogulii, austeritatea, Antena3, soarta etc.
În realitate, principalul motiv al înfrângerii lor electorale e altul. În ciuda comentariilor exaltate din ultimele zile, rezultatul nu reprezintă un șoc. Nu e nici măcar o surpriză. Faceți o ari