Statele Uniunii Europene au salutat moderat rezultatul de ieri al summitului de două zile de la Bruxelles pentru reducerea până în 2020 a emisiilor de dioxid de carbon la nivelul UE. Cele mai îngrijorate voci, Germania, Polonia şi Italia, care iniţial susţineau că o reducere prea accentuată ar putea dăuna foarte mult economiilor, şi aşa afectate de criză, şi-au nuanţat ieri tonul. Comisia Europeană vizează până în 2020 reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 20% faţă de nivelurile din 1990, prag care va fi majorat la 30% dacă blocul comunitar ajunge la un acord internaţional împotriva încălzirii globale. De asemenea, 20% din energia consumată trebuie să provină din surse regenerabile, iar 10% din combustibili vor trebui să fie bio. În plus, Comisia a decis abordarea sectorială a problemei încălzirii globale, stabilind pentru toate ţările membre cote de emisii pentru fiecare domeniu economic în parte.

TENSIUNI LA NEGOCIERI

Prima zi de summit a fost tensionată la Bruxelles, având în vedere că trei dintre cele mai mari ţări ale UE, Germania, Polonia şi Italia, iniţial susţinătoare ale unui pachet de măsuri “verzi”, s-au arătat deranjate de propunerile Comisiei Europene. Oficialii de la Berlin, Varşovia şi Roma au susţinut că reducerea emisiilor înseamnă constrângeri nejustificate pentru economiile acestor ţări, afectate în acest moment de criza financiară. Analize economice prezentate de oficialii celor trei ţări arătau că aproximativ 22 de milioane de locuri de muncă se vor pierde în industria europeană din cauza acestor reduceri. Cea mai afectată ar urma să fie industria oţelului şi industriile conexe (automobile, construcţii). Industria oţelului generează în momentul de faţă în UE vânzări anuale de 140 de miliarde de euro, asigură direct circa 370.000 de locuri de muncă şi este responsabilă, indirect, pentru alţi aproximativ un milion de salariaţ