Noile guverne de tehnocraţi de la Roma şi Atena nu reuşesc să calmeze pieţele. În ciuda intervenţiei masive a BCE, costurile la care se împrumută statele europene continuă să crească.
Implementarea măsurilor dure de austeritate de către Grecia şi Italia, necesare pentru oprirea contagiunii crizei datoriilor de stat, sunt încă puse sub semnul întrebării de către investitori. Din această cauză, ieri, moneda euro a atins minimul ultimelor cinci săptămâni faţa de dolar şi yen, odată cu creşterea aversiunii la risc a investitorilor. Moneda unică s-a depreciat cu 0,7% faţă de dolar, euro ajungând să valoreze la 1,3437 dolari.
Bursele europene crescuseră uşor, la începutul zilei de ieri, după ce au deschis în scădere, în aşteptarea prezentării Guvernului de tehnocraţi al Italiei şi a votului de încredere din Parlamentul elen pentru noul Executiv condus de un un fost vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE). Apoi, au scăzut din nou. Guvernatorul Băncii Japoniei, Masaaki Shirakawa, a declarat că această criză afectează deja naţiunile emergente şi Japonia, în timp ce Banca Angliei a estimat că Marea Britanie este în pragul recesiunii economice, scrie Reuters.
Nervi la Atena
Chiar dacă guvernul Papademos a obţinut, ieri, încrederea Parlamentului, au apărut deja primele disensiuni în sânul coaliţiei, fapt ce ar putea complica punerea în practică a reformelor vizând salvarea ţării de la faliment. Aceste semnale nu au căzut bine pieţelor financiare. Sondajele arată că Executivul condus de Lucas Papademos se bucură de sprijinul a aproape trei sferturi din greci.
Însă programul de austeritate anunţat de acesta nu a fost bine primit de populaţie, şi nici de partenerii de coaliţie. În ajunul votului de încredere, parlamentarii conservatori din partea Noii Democraţii au refuzat să semneze un angajament scris privind respectarea