Fondurile mutuale, în special cele cu risc redus, au atras mulţi investitori în 2009, ajungând la valori istorice ale activelor totale, 3,07 miliarde lei, şi un sfert de milion de investitori. Modificarea obiceiurilor de consum ale populaţiei, care achizi-ţionează din ce în ce mai puţine bunuri de folosinţă îndelungată, se simte şi în rândurile investitorilor în fonduri mutuale. În 2009, cele mai mari creşteri de active au fost înregistrate la fondurile monetare sau de obli

Fondurile mutuale, în special cele cu risc redus, au atras mulţi investitori în 2009, ajungând la valori istorice ale activelor totale, 3,07 miliarde lei, şi un sfert de milion de investitori.

Modificarea obiceiurilor de consum ale populaţiei, care achizi-ţionează din ce în ce mai puţine bunuri de folosinţă îndelungată, se simte şi în rândurile investitorilor în fonduri mutuale. În 2009, cele mai mari creşteri de active au fost înregistrate la fondurile monetare sau de obligaţiuni, instrumente de investiţie cu grad redus de risc. Dorinţa de protejare a economiilor a fost mai mare decât cea de obţinere a unor profituri substanţiale, dovedind că investitorii au învăţat lecţia crizei (anul trecut, randamentele fondurilor mutuale, ca şi ale titlurilor listate la bursă, au fost preponderent negative). Totodată, creşterea semnificativă a valorii totale a activelor arată şi deschiderea tot mai mare către fondurile mutuale.

Topul fondurilor mutuale după valoarea activelor este dominat de cele cu investiţii în aceste instrumente sigure, conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri de la sfârşitul lunii noiembrie. Cel mai mare fond din ţara noastră este BCR Monetar, cu active de 614 milioane lei, urmat de Raiffeisen Monetar, cu 537 milioane lei, şi BCR Obligaţiuni, cu 404 milioane lei. Băncile domină topul fondurilor, majoritatea instituţiilor bancare având entităţi speciali