Nu reușesc să înțeleg de ce în dezbaterile pentru modificarea Constituţiei nu se folosește raportul deja elaborat de Comisia prezidențială în acest domeniu. Este o foaie de parcurs care include opțiuni diverse care pot fi utilizate în funcție de regimul politic pe care decidentul, politic și el, îl va alege.
De câteva luni, Forumul Constituțional organizează în București și în țară întâlniri pe tema viitoarei modificări constituționale. Cea mai recentă s-a desfășurat săptămâna trecută la București, avându-i ca invitați pe experții Comisiei de la Veneția.
Nu există un document programatic elaborat de organizatori, iar dezbaterile se poartă mai degrabă pentru a colecta dorințe de schimbare din teritoriu, decât pentru a dezbate ceea ce factorul politic dorește să schimbe. Recunosc, aș fi preferat ca dezbaterea să apară după ce existau niște propuneri clare, care ar fi putut fi analizate în detaliu. Așa, discuțiile rămân, din nefericire, la nivel general.
„Ceea ce ni s-a explicat de către experţii Comisiei de la Veneţia este ca la nivelul Constituţiei să existe o coerenţă. Dacă preferinţa este pentru sistem parlamentar, atunci instituţiile trebuie calibrate pentru această funcţie. Dacă preferinţa este pentru semiprezidenţial, atunci atribuţiile preşedintelui trebuie calibrate pentru o putere mai mare“, spunea d-l Pîrvulescu după dezbaterea de săptămâna trecută.
Adică, experții Comisiei de la Veneția nu pot comenta la acest moment decât pe chestiuni de principiu, egal aplicabile oricărei țări: coerență, reglarea și calibrarea corectă a puterilor în stat, astfel încât să existe atât echilibru, cât și un control reciproc. Pe scurt, generalități care pot fi găsite în orice curs decent de drept constituțional și pentru care e un pic penibil să apelezi la experți internaționali. Rolul expertului este acela de a explica
