Traian Basescu s-a laudat in Parlamentul European ca Romania are unele dintre cele mai dure declaratii de avere din Europa. Chiar asa si par. Insa la o cercetare mai atenta, rezulta ca ele sint foarte aspre, extrem de ineficiente si tratate cu dispret total. In alte tari europene, declaratii de avere mai putin dure fac victime.
In Polonia, de exemplu, primarul Varsoviei si alti 177 primari sint pe cale sa-si piarda posturile pentru ca au intirziat depunerea lor cu doua-trei zile peste termenul legal.
In Romania, in schimb, zeci de parlamentari, primari, consilieri locali sau simpli functionari au depasit deja cu o luna actualizarea declaratiilor de avere. Si? Nimic. De exemplu, la Cluj exista politisti si judecatori care nu si-au mai actualizat declaratiile de avere din 2005. Alt exemplu: din 37 de consilieri judeteni, doar zece si-au refacut, in urma cu citeva zile, declaratiile de avere.
Seful CJ, liberalul Marius Nicolara, prezent in Top 300 Capital cu o avere estimata la 12 milioane de euro, nu si-a mai actualizat declaratia din septembrie 2006, pe motiv ca nu s-a mai produs nici o modificare in structura averii sale.
Legea pentru declararea si controlul averilor, cu modificarile din martie 2005, prevede, la articolul 6, ca toti cei vizati de lege “au obligatia ca, anual, in situatia in care dobindesc bunuri de natura celor prevazute in anexa, sa isi actualizeze declaratiile de avere.” Aici incep interpretarile.
Unii magistrati explica, de exemplu, neactualizarea declaratiei prin faptul ca nu au dobindit bunuri noi. Pe de alta parte, anexa la care face referire legea contine si rubrica venituri. Or, se intelege ca orice functionar, magistrat sau parlamentar incaseaza in fiecare an venituri si, potrivit legii, ele trebuie declarate.
Prin urmare, fie ca au dobindit, fie ca nu au dobindit alte bu