De secole, Alpii au despărţit nordul şi sudul Europei. Exportul de vin italian sau de maşini de spălat din Germania spre Grecia presupune o lungă călătorie prin văile alpine strâmte, De secole, Alpii au despărţit nordul şi sudul Europei. Exportul de vin italian sau de maşini de spălat din Germania spre Grecia presupune o lungă călătorie prin văile alpine strâmte, tuneluri şi trecători. Numărul de tiruri care tranzitează zonele montane a crescut mult în ultimele două decenii. Pentru a evita călătoriile ocolite, care ar afecta mediul şi ar creşte riscul de accidente, Elveţia a iniţiat construirea celui mai lung tunel din lume, care va traversa Alpii prin măruntaiele munţilor. În 1990, circa 40 milioane de tone de mărfuri au traversat Alpii, iar în 2001 această cantitate a sporit cu 90 milioane de tone. Pentru 2010 se aşteaptă creşteri şi mai importante. Au apărut deja îngrijorări că transportul ocolitor pe şosele şi calea ferată afectează mediul. Incendiile produse în cele două tuneluri rutiere, Gotthard, din Elveţia, şi Mont Blanc, din Franţa, au făcut multe victime. În 1994, Elveţia a hotărât ca traversarea alpină să se facă numai pe calea ferată, proiect ambiţios care nu s-a putut înfăptui. Sfidarea secolului S-a iniţiat atunci un alt proiect de anvergură, supranumit "isprava inginerească a secolului XXI". "Pe sub adâncurile Alpilor", elveţienii construiesc o linie ferată de mare viteză între Zurich şi Milano. Aceasta va include cel mai lung tunel din lume, de 57 kilometri. Întreg parcursul liniei ferate se va construi la 500 metri altitudine. Aceasta va permite trenurilor să atingă viteze de 240 de kilometri pe oră.

Pentru a vedea evoluţia lucrărilor este necesar să se coboare doi kilometri sub pământ, la şantierul dintre oraşele elveţiene Faido şi Biasca. 2.000 de oameni lucrează la punerea în practică a proiectului, 24 de ore pe zi, 365 de zi