Actorul şi directorul Teatrului pentru Copii Excelsior, maestrul Ion Lucian, şi-a aniversat cei 85 de ani de viaţă în prezenţa bunilor săi prieteni şi colegi.

I-au fost alături, la evenimentul care s-a organizat la sediul (provizoriu) al Teatrului Excelsior, Cosmin Şofron, Robert Radoveanu, Vasile Menzel, Natalia Guberna, Stela Popescu şi Ioana Bogdan, Ştefan Velniciuc şi Nicu Alifantis. "Îl cunosc pe domnul Ion Lucian de la primul rol de film pe care l-am primit. A fost, pentru mine, o întâlnire de neuitat. Filmul se numeşte «Alo? Aţi greşit numărul». Eu eram studentă în anul II şi el era un foarte mare actor. M-a adoptat imediat ca învăţăcel şi i-am purtat, de atunci, un respect şi o dragoste definitive. Ion Lucian face parte din generaţia aceea de adevăraţi domni ai teatrului. Întotdeauna s-a făcut remarcat şi datorită bunului-simţ şi delicateţii sale deosebite. Are toate calităţile, o mare educaţie şi o mare iubire de teatru", a spus Stela Popescu.

Pentru că în astfel de momente, aniversare, întotdeauna îşi fac rost şi amintirile preţioase pe care fiecare le păstrează într-un colţ al sufletului, maestrul a evocat pentru Jurnalul Naţional una dintre cele mai dragi întâmplări legate de frumoasa lume a teatrului: "Cea mai frumoasă amintire... o seară la Paris, la Teatrul Naţiunilor. Toată sala era plină de actori şi oameni de teatru, veniţi pentru spectacolul cu care românii se prezentaseră acolo. Este vorba de «Rinocerii» lui Eugen Ionescu. Spectacolul a fost un adevărat triumf, dar Ionescu, care era în relaţii proaste cu statul român, nu îndrăznise să-şi facă apariţia, aşa că se ascunsese într-o lojă, să nu-l vadă lumea. Totuşi, n-a putut rezista atmosferei şi, într-un final, a venit pe scenă făcând cea mai frumoasă declaraţie posibilă: «Datorită vouă, dragii mei, am realizat care sunt dimensiunile vieţii, şi vă mulţumesc». Ce poate fi