Mai bine de 60% din populaţia lumii trăieşte în state unde pedeapsa cu moartea este o practică obişnuită şi practicată a organelor de justiţie. Astfel de execuţii, aflate sub incidenţa legii, au loc în unele dintre cele mai populate ţări ale lumii. Republica Populară Chineză, India, Statele Unite ale Americii sau Indonezia sunt state care încă pun în aplicare această pedeapsă venită din cele mai vechi timpuri şi, după cum se vede, se pare că niciuna dintre ele nu va renunţa prea curând la ea. Organizaţii umanitare militează împotrivă. Cu toate acestea, oamenii preferă legea talionului, ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.
La noi, pedeapsa cu moartea a fost abolită în decembrie 1989 şi este interzisă prin Constituţia din 1991. În plus, în momentul aderării la UE, România a semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, conform căreia pedeapsa cu moartea este interzisă.
În toate ţările europene cu o singură excepţie, pedeapsa cu moartea este astăzi abolită. În Europa doar Belarus continuă să execute condamnaţii. Cele 47 de ţări europene au semnat Protocolul nr 6 la Convenţia europeană pentru Drepturile Omului, care interzice această formă de pedeapsă barbară şi inumană în timp de pace.
Din punctul de vedere al legii, pedeapsa cu moartea este de obicei uciderea prevăzută printr-o hotărâre a unei instanţe judecătoreşti prin care un om este executat ca pedeapsă pentru o crimă, pentru care a fost evident găsit vinovat. Pedeapsa capitală este pusă în aplicare prin execuţie.
Contrar evoluţiei societăţilor, numărul celor executaţi se află în creştere
În 2008, numărul de execuţii la nivel mondial aproape s-au dublat faţă de 2007. Iar această creştere a apărut în ciuda faptului că există o tendinţă din ce în ce mai puternică împotriva acestei practici, considerate de multe persoane ca fiind barbară.
