Împuşcarea unui stegar ce purta un tricolor în mână în gara Teiuş în trenul care-l aducea la Alba Iulia în urmă cu 93 de ani, ne dovedeşte faptul că Marea Adunare Naţională a avut cel puţin un martir.

În zilele premergătoare momentului istoric de la Alba Iulia, pe traseul căii ferate Cluj-Teiuş au apărut şi trenuri militare blindate. Nici propaganda nu a fost străină celor care aveau sarcina de a sabota tendinţa unionistă legitimă a românilor. Spre exemplu, un grup de agitatori aveau în „misiune“, în 30 noiembrie 1918, trenul Arad - Alba Iulia care-i aducea pe o parte din membrii Consiliului Naţional Român Central.

Agitatorii au declarat poliţiei din Alba Iulia că aveau misiunea să împartă manifeste şi să facă agitaţie împotriva unirii cu România, îndeosebi în gări. „Multe incidente au avut loc pe calea ferată Războieni-Cluj. Românii au fost daţi jos din trenuri şi legitimaţi de gărzile maghiare“, spune Dorin Giurgiu, cercetător la Muzeul Unirii.

Tricolorul, pus pe o furcă cioplită din lemn

În ciuda acestor tentative, dorinţa de Unire cuprinsese toată Transilvania. Spre exemplu, fetele şi flăcăii din sartul Agriş, comuna Iara, judeţul Cluj, se adunau seară de seară la casa dascălului Ştefan Arion. Aici repetau cântece naţionale şi pregăteau steagul pentru Alba Iulia: „steag mândru, căci Agrişul e sat de frunte şi agrişenii fruntaşi vor să fie şi la acest măreţ act".

Fiul unor agricultori din sat, Ioa Arion, a cioplit cea mai frumoasă furcă din sat, pe care a şi folosit-o drept lance pentru steagul tricolor. Fetele erau responsabile cu ţesutul tricolorului, care a şi fost gata cu două zile înainte de plecarea la Alba Iulia.

Stegarul Ion Arion pe catafalc în biserica Maieri II din Alba Iulia. Imagine realizată de Samoilă Mârza, fotograful Unirii de la 1918

"Jur că acest drapel nu-l voi lăsa din mâini decât odată cu