Autorităţile române vor să micşoreze cota unică şi contribuţiile sociale, însă este puţin probabil ca Fondul să accepte venituri mai mici. În plus, nu putem renunţa la acordul de împrumut. Sursa: VLAD STĂNESCU
Guvernul începe astăzi în forţă discuţiile cu delegaţia FMI. Pe de o parte, autorităţile române vor ca Fondul să accepte ca, de anul viitor, contribuţiile sociale pe salariile românilor să scadă, la fel ca şi cota unică de impozitare, iar salariul minim să crească.
Pe de altă parte, România ar putea încerca să negocieze de pe o poziţie mai bună, după ce Ungaria a rupt acordul cu FMI, iar Turcia a anunţat recent că intenţionează să renunţe la colaborarea cu instituţia financiară internaţională.
În acest context, ce şanse au autorităţile române să obţină acceptul FMI pentru un deficit bugetar mai mare anul viitor, de 4,8% din PIB, în creştere faţă de nivelul stabilit, de 4,4% din PIB?
Greu de negociat
Cel mai probabil, guvernul nu va reuşi să obţină un deficit mai mare, este de părere analistul economic Dragoş Cabat.
"Dacă ceri să te lase FMI să micşorezi cota unică de impozitare, te bazezi pe o creştere economică. În mod normal, cei de la FMI vor spune că, dacă reducem cota unică şi avem creştere economică, vom avea încasări mai mari şi, în consecinţă, ne vom înscrie în ţinta de deficit", ne-a explicat Dragoş Cabat.
El susţine că România nu se poate folosi de argumentul că alte ţări au renunţat la acordul cu Fondul pentru a face presiuni. "Avem nevoie de acest acord şi toată lumea ştie, mai ales că vrem să încheiem un nou acord de finanţare", adaugă analistul economic.
Acesta este unul dintre argumentele pentru care România nu poate aplica soluţia adoptată de Ungaria şi Turcia. În al doilea rând, nu toate autorităţile române susţin un deficit bugetar mai mare, cum ar fi,