Marcela Brad este preşedinta asociaţiei persoanelor cu handicap neuro-locomotor din Sibiu. Ea face parte din generaţia 1960, este unul din copiii nenorociţi pe viaţă de vaccinul antipoliomielitic cu virus viu neatenuat, şi se gândeşte să dea statul român în judecată.

Este vioaie, are un spirit voluntar şi altruist, nu stă niciodată locului şi mereu când o întâlneşti are ceva important de făcut. Aşa este Marcela Brad, preşedinta Asociaţiei Umanitare şi Clubului Sportiv „Hermannstadt“ ale Persoanelor cu Handicap Neuro-locomotor din Judeţul Sibiu, o persoană care s-a implicat foarte mult în rezolvarea problemelor celor în nevoie, cu vreun handicap sau fără. Ea însăşi are probleme neuro-locomotorii încă de la vârsta de un an şi jumătate, a trecut prin peste douăzecişicinci de operaţii şi a făcut totul pentru a păşi în normalitate. „Mi s-a făcut vaccinul antipoliomielitic cu virus viu neatenuat, fac parte din masa cea mare de copii din 1960 afectaţi de epidemie. Vreau să dau statul român în judecată, aş face-o, dar nu am bani. Mi-a mâncat şi copilăria, şi tinereţea şi maturitatea“, declară Marcela Brad cu durere în glas.

A părăsit scaunul cu rotile în liceu

A fost curajoasă de mică şi, în liceu, cu câteva luni înainte de majorat, şi-a proclamat independenţa faţă de căruciorul cu rotile. „La 17 ani şi jumătate n-am mai vrut să merg cu căruciorul şi i-am zis tatălui meu să-mi facă o pereche de cârje. M-a îndârjit doctorul care mă operase atunci când a zis că nu voi putea merge niciodată. Le-am zis că le arăt eu lor că o să merg fără cărucior. Toţi erau sceptici, dar eu am zis că vreau şi trebuie să învăţ să merg. Şi la petrecerea de majorat am dansat pe picioare“, îşi aminteşte preşedinta asociaţiei. Marcela Brad ştie să danseze şi în scaun cu rotile şi, prin intermediul clubului sportiv, a organizat foarte multe concursuri de dans sportiv şi atletism