Ieri, Iranul a ameninţat că va pune capăt inspecţiilor-surpriză la instalaţiile sale nucleare făcute de AIEA şi va relua toate activităţile sale nucleare, între care şi îmbogăţirea Ieri, Iranul a ameninţat că va pune capăt inspecţiilor-surpriză la instalaţiile sale nucleare făcute de AIEA şi va relua toate activităţile sale nucleare, între care şi îmbogăţirea uraniului la scară industrială, dacă dosarul său va fi trimis Consiliului de Securitate şi indiferent de ce decizii va adopta acesta. Precizările au fost făcute de Hossein Entezami, purtător de cuvânt al Consiliului Suprem de Securitate Naţională, care răspunde de dosarul nuclear. El mai spunea: "Suntem sub presiune în interiorul ţării, făcută de anumite grupuri pentru a părăsi TNP şi AIEA". Tot el arată că "subiectul negocierilor nu poate fi decât îmbogăţirea uraniului la scară industrială". Cum se vede, dosarul nuclear iranian, relansat la 10 ianuarie, preocupă tot mai mult lumea. Faptul are loc în contextul în care, potrivit unor dezvăluiri, Teheranul a beneficiat de o neaşteptată asistenţă tehnică şi ştiinţifică din Europa şi SUA pentru a-şi dezvolta arma atomică. Astfel, cotidianul "The Guardian" nota: "Potrivit unei noi cărţi consacrate războiului american împotriva terorismului, CIA ar fi ajutat Iranul să se doteze cu bomba nucleară în cadrul tentativei ratate, din februarie 2000, de a furniza Teheranului false informaţii". Scrisă de James Resen, ziarist la "New York Times", cartea susţine că operaţiunea s-a ratat întrucât agentul de origine rusă care trebuia să livreze informaţii greşite a sfârşit prin a informa autorităţile iraniene despre falsele piste ale documentului. Or, respectivele piste trebuiau să-i ducă pe savanţii iranieni la realizarea unui cap nuclear care nu exploda. Resen scrie că, până la urmă, operaţiunea a accelerat dezvoltarea armei atomice de către iranieni, care au putut astfel să