Recent, Editura Humanitas a editat, în colecţia „Memorii-Jurnale“, un volum semnat de artista decoratoare Luli August Sturdza, Aşa s-au întîmplat, aşa le-am însemnat. Cartea este o fericită împletire de memorialistică şi literatură, cu o substanţială doză de fantezie şi o scriitură plăcută, captivantă. Este o carte despre adaptare şi despre rezistenţă, despre gemete acoperite de hohote de rîs, pentru că autoarea a ştiut întotdeauna cum să se ridice deasupra multelor încercări la care a supus-o viaţa făcînd haz, jucîndu-se, uneori ironizînd pe cei din jur ca şi pe sine, dar cu o mare bonomie.Spiritus iocosus Autoarea s-a născut la Bucureşti pe 24 ianuarie 1922 – motiv de constantă mîndrie că văzuse lumina zilei la o dată istorică, Unirea Principatelor Române. Tatăl ei, Henri August Sikorski, era de origine poloneză, dar se născuse în Oltenia şi, deşi doctor în drept la Paris, s-a afirmat ca pionier al aeronauticii româneşti cînd, în 1907, a construit şi experimentat un planor biplan, iar, mai tîrziu, s-a dedicat artelor decorative cizelînd bijuterii din os de sepia şi alte materiale netradiţionale. Luli a studiat la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“, mai întîi muzeografia (1947-1949), iar apoi desenul animat (1961-1962), după o întrerupere de peste 10 ani cauzată de problemele cu Securitatea cînd, urmărită fiind, a trebuit să se ascundă, să-şi schimbe identitatea, să se mărite folosind un act de identitate fals şi să trăiască, pierdută, în provincie. A lucrat şi a expus în special la manifestările de arte decorative: ceramică, imprimeuri, broderie pe sac, pictură pe sticlă, panouri decorative. În tot ceea ce făcea era inventivă şi jucăuşă. Acest spiritus iocosus a constituit întotdeuna motorul creaţiei sale. Era o persoană de o uimitoare vitalitate, cu o fantezie debordantă, cu vaste cunoştinţe despre secolul al XIX-lea din care părea că se întoarce spr