Cunoscut ca dansator şi coregraf, Marin Hossu mărturiseşte că visul său a fost, de fapt, să devină fotbalist. Prima sa „iubire” a fost şi rămâne echipa Steaua.

Deşi dansează de când se ştie, Marin Hossu şi-a dorit, încă de mic, să devină fotbalist. „Eram foarte talentat şi sunt convins că aş fi ajuns foarte departe ca fotbalist, dar n-am avut sprijinul familiei”, spune el, amintindu-şi că tatăl său chiar avea o vorbă: „Decât să te lovească alţii peste picioare şi să ţi le rupă, mai bine baţi tu pe picior cât de tare vrei“.

Performanţă în dans

Chiar dacă nu a apucat să facă performanţă în fotbal, Marin Hossu a reuşit să facă performanţă în dans. Mai întâi ca şi dansator, carieră pe care şi-a început-o foarte devreme, pe la vârsta de patru – cinci ani. „Ţin minte că, la un moment dat, o rudă care a venit în vizită să mă vadă dansând s-a prefăcut că mă filmează cu un capac de delcou, promiţându-mi că o să mă văd la televizor. Iar eu am crezut şi am mai dansat o dată”, rememorează el. Primul spectacol în care a evoluat în faţa unui public a fost unul pentru faza zonală a Festivalului „Cântarea României”, în clasa a V-a. La 15 ani făcea deja parte din ansamblul „Plaiuri sălăjene” al fostei Armături, iar din 1995 este dansator profesionist în cadrul Ansamblului Artistic „Porolissum”.

Coregraf la „Columna“

Din 1997, Marin Hossu este şi coregraful Ansamblului Folcloric „Columna”, creat pentru a fi o „pepinieră” de dansatori pentru „Porolissum”, dar care, în timp, a ajuns să aibă un prestigiu ce a depăşit nu doar limitele judeţului, ci şi pe cele ale ţării. De altfel, de aici i se trage coregrafului şi cea mai mare satisfacţie profesională: „Colierul de Aur”. Acesta a fost, de fapt, marele trofeu al Festivalului internaţional de folclor de la Dijon, Franţa, fiind primul din istoria festivalului acordat unui ansamblu de copii.

Marin Hos