Pentru că nu poate fi un an bun cel care se poate sfârşi cu o scriere din Caragiale de acum peste 100 de ani: “Dacă Europa... să fie cu ochii aţintiţi asupra noastră, dacă mă pot pronunţa astfel, care lovesc soţietatea, adică fiindcă din cauza zguduirilor. .. şi... idei subversive...”
Vedeţi? Păi tocmai de aia - adică fiindcă din cauza zguduirilor - premierul Victor Ponta nu poate susţine că 2013 a fost un an bun.
Războiul domniei sale cu Traian Băsescu nu face parte din “contractul social” pe care o guvernare îl încheie cu cetăţenii (este adevărat, “informal” – un fel de şpagă cum zic alţii) şi pe care este de presupus că doreşte să-l respecte. Contractul social este încheiat, dacă este, cu toţi membrii societăţii, nu doar cu bugetarii.
Acum un an, domnul Ponta a ajuns în fruntea guvernului sprijinit de un vot popular masiv – legitimitatea guvernării sale nu poate fi pusă la îndoială din acest punct de vedere. Dar domnul Ponta este în fruntea guvernului de aproape 2 ani. Ani în care nu a luat nicio măsură pe care nu ar fi luat-o şi Emil Boc în febra alegerilor. Acesta a fost “contractul social”?
Domnul Ponta susţine, de câte ori are ocazia, că şapte milioane de oameni au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu – iată personajul care îl împiedică pe el să fie bun. Dacă ar supune referendării majorarea de taxe, ce ar obţine domnul Ponta? – pentru că tăierea salariilor şi majorarea TVA l-au prăbuşit pe Băsescu şi este bine că s-a întâmplat aşa pentru că nu făcea parte din niciun contract social această măsură.
Domnul Ponta a susţinut, la ultima şedinţă de guvern, că 2013 a fost un an foarte bun. Dar bunul şi răul, concepte subversive şi subiective, nu pot fi judecate decât în raport cu ceva obiectiv, totuşi – iar gradele de comparaţie le învăţăm cu toţii în primii ani de şcoală.
Domnul prim-ministru laudă absorbţia fondurilor
