Radiša Dragojevic, președintele Consiliului Naţional al Vlahilor din Serbia, instituţie controlată de partidele sârbeşti aflate la guvernare, intervine în problema care pune în pericol aderarea Serbiei la Uniunea Europeană. După ce România a cerut inițial blocarea aderării, solicitând respectarea drepturilor pentru minoritatea române din Serbia, Dragojevic spune că "nimeni nu are dreptul să le ceară vlahilor să se declare români".
Potrivit unei declarații făcute, ieri, în presa sârbă, Radisa Dragojevic consideră că România "nu poate da ultimatumuri Serbiei" pe această problemă din două motive: vlahii nu sunt lipsiţi de drepturi cetăţeneşti în Serbia şi, în al doilea rând, țara vecină recunoaşte atât vlahii, cât şi românii ca minorităţi etnice, informează Agerpres.
Președintele Consiliului Național al Vlahilor din Serbia a ținut să delimiteze clar vlahii de români: comunitatea vlahă trăiește în comunele din estul Serbiei și numără în prezent aproximativ 64.000 de oameni (declaraţi), în timp ce românii ocupă nord-estul Serbiei (Banatul) și sunt în jur de 31.000, potrivit recensământului din 2002.
"Indiferent de orice asemănare, acestea sunt două minorităţi naţionale autohtone. Românii consideră România patria lor. Vlahii consideră Serbia patria lor. Noi nu avem obiecţii, nicio bază să apelăm la România, nici România nu are nicio bază să facă vreo cerere în numele nostru”, a declarat Dragojevic, citat de postul sârb B92.
Potrivit acestuia, "un grup de nemulţumiţi din cadrul comunităţii vlahe consideră că limba lor este româna" şi ei au fost cei care "au creat problema apelând la autorităţile din România".
Ţara vecină, a continuat Dragojevic, a cerut ca vlahii să fie şterşi ca o opţiune înainte de ultimul recensământ al populaţiei, cu alte cuvinte, pentru a-i lega pe toţi membrii comunităţii vlahe să se declare fie români, fie "vlahi-români".
