Pentru istoria aviaţiei mondiale, Henri Coandă înseamnă mai ales avionul cu reacţie şi efectul care-i poartă numele. Şi forma de astăzi a aparatelor de zbor. Pentru noi înseamnă numele unei mare personalităţi româneşti, înscrisă glorios în istoria civilizaţiei mondiale.
Pentru istoria aviaţiei mondiale, Henri Coandă înseamnă mai ales avionul cu reacţie şi efectul care-i poartă numele. Şi forma de astăzi a aparatelor de zbor. Pentru noi înseamnă numele unei mare personalităţi româneşti, înscrisă glorios în istoria civilizaţiei mondiale.
"Am inventat şi am lucrat pentru progresul omenirii", a spus Coandă cîndva, cînd ajunsese spre asfinţitul unei vieţi şi cariere ştiinţifice excepţionale. Iar aceste vorbe nu reflectau opinia unui om ros de orgolii, ci realitatea unei vieţi dedicate în totalitate progresului tehnicii.
Primul avion propulsat cu un motor cu reacţie a beneficiat de soluţii constructive moderne, care atunci erau utilizate pentru prima dată. Lipsit de elice, aparatul avea o formă aerodinamică, suplă şi elegantă.
VIZIONARUL. Octombrie 1910: la Paris, capitala mondială a aviaţiei, găzduia al doilea Salon Aeronautic Internaţional. Vizitatorii prezenţi acolo s-au aflat faţă în faţă cu un exponat ciudat, total diferite de celelalte: un biplan, cu aripi inegale, căruia, în mod ciudat, îi lipsea elicea. Adică elementul propulsor folosit de toate aparatele de zbor construite pînă atunci. De altfel, această absenţă era menţionată clar: "Singurele aeroplane fără elice. Aeroplanele Coandă". De fapt, aparatul se numea simplu "Coandă 1910".
UN REVOLUŢIONAR. Lipsa elicei era doar una dintre noutăţi. Forma lui, aerodinamică, suplă şi elegantă, contrasta cu înfăţişarea ciudată, de liliac gata să-şi ia zborul, pe care o aveau avioanele vremii. Rezervoarele de combustibil erau încorporate în aripi, soluţie