Este explicaţia oferită de viceprimarul Bogdan Matişan, întrebat fiind despre faptul că unul din versurile cunoscutei poezii Hora Unirii", gravată pe pavimentul din centrul oraşului, se opreşte brusc în clădirea Consiliului Judeţean la cuvântul „puterea", fără a exista continuitate cu care să se încheie fraza.

„Unde-s doi puterea". Aşa se încheie, în coadă de peşte, unul dintre versurile poeziei Hora Unirii, care este gravată pe pavimentul din centrul oraşului pe o lungime de câteva sute de metri.

De unde rezultă că muncitorii au calculat greşit aşezarea literelor în teren, astfel încât cuvântul „creşte" nu şi-a mai găsit loc în versul compus de Vasile Alecsandri.

Culmea este că versul se izbeşte cu cuvântul „puterea" exact în sediul Consiliului Judeţean.

„Păi unde este puterea? La Consiliul Judeţean", ne răspunde viceprimarul Bogdan Matişan, chestionat în legătură cu această situaţie. „Sub Consiliul Judeţean nu aţi căutat cuvântul, că este acolo", a continuat acesta, menţionându-ne mai apoi că aşa a gândit arhitectul proiectul de inserare a versurilor din Hora Unirii în paviment. „Este o chestiune cu valoare de simbol, gândită de arhitect, cu versuri pe sărite", a explicat Matişan „incoerenţa" sesizată de noi în textul împrăştiat pe jos.

De altfel, acesta nu este singurul neajuns sesizat în versurile poeziei. Profesorul Valeriu Anghel ne-a precizat că va face o adresă prin care va înştiinţa Primăria că literele poeziei nu au diacritice.

„Există lege în acest sens, prin care instituţiile publice sunt obligate să scrie corect. „Ce-i aia Hai sa dam mana cu mana? Sunt norme clare stabilite de Academia Română care stabilesc folosirea diacriticelor. Nu mai spun de faptul că este o greşeală tot acest proiect al gravării versurilor pe paviment. Călcăm pe versuri, alţii scuipă pe ele, e o impietate", ne-a spus revoltat profes