Se presupune că arhitectul de origine dalmată, Luigi/Ludovic Lipizer, soseşte către sfârşitul domniei lui Barbu D. Ştirbey (1849-1856) din spaţiul Imperiului Austriac, activitatea sa fiind documentată pe perioada 1856-1862.
In prima jumătate a secolului al XIX-lea sunt chemaţi nenumăraţi ingineri, arhitecţi şi horticultori austrieci, nemţi, elveţieni, francezi: M. Sanejouand, X. Villacrose, H. Fensser von Mentznen, J.Schlatter, C.W.F.Meyer, A.Heft, I.Hartl, J.Freywald, C.Benesch. Se presupune că arhitectul de origine dalmată, Luigi/Ludovic Lipizer, soseşte către sfârşitul domniei lui Barbu D. Ştirbey (1849-1856) din spaţiul Imperiului Austriac, activitatea sa fiind documentată pe perioada 1856-1862.
Lui Lipizer îi sunt atribuite în Bucureşti cu certitudine două imobile neogotice, existente şi astăzi, casa din strada Stelea Spătarul nr. 10 şi Casa Librecht-Filipescu de pe strada Dionisie Lupu nr. 46. Prin comparaţii stilistice cu acestea, s-a inclus şi casa Bosianu (actualul Observator Astronomic din Parcul Carol). În 1862 arh. Lipizer restaurează biserica Creţulescu din Târgovişte (Sursa: C.I.M.E.C.), după ce cu câţiva ani înainte intervenise şi la biserica omonimă din Bucureşti.
Casa Librecht-Filipescu din str. Dionisie Lupu (Sursa: Romania ilustrata, ianuarie 1928)
Cercetarea arhivei Primăriei Municipiului Bucureşti, fondul General şi Tehnic, a scos la lumină informaţii inedite legate de alte imobile pentru care arh. Lipizer a realizat proiectele şi solicitat autorizaţia de construcţie: I. Lazăr din mahalaua Olteni (1856), casele Vasile Popp din mahalaua Sf.Gheorghe Vechi, Anastase Psalida din Mahalaua Mihai Vodă (1861), Mihai Macca din mahalaua Şerban Vodă (1860) şi Mişa Anastasievici din str. Bărcănescu (1862), casa proprie din str. Stelea Spătarul (1862), casa Lambru Vasilescu din str. Radu Vodă (1862). De asemenea, d
