Fostul demnitar Ştefan Andrei a fost prezent, din 1968, la toate festivităţile Secretarului General al partidului. Până în 1981 se şi petrecea, dar după aceea se omagia exclusiv.
Prima dată, Ceauşescu a fost sărbătorit, la scară naţională, în data de 26 ianuarie 1968. Celorlalţi nu li s-a părut atunci ceva deosebit deoarece împlinea o vârstă rotundă - 50 de ani. Iar în cutumele oficializate ale partidului, încă de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, când vreunul dintre membrii Biroului Politic aniversa nişte decenii de „viaţă şi luptă", era sărbătorit de tovarăşii lui.
Prima festivitate
„Pentru că Secretarul General al partidului împlinea 50 de ani, s-a făcut un întreg program de manifestări", spune Ştefan Andrei referindu-se la prima aniversare cu fast a naşterii lui Ceauşescu. „Îmi amintesc, dintre ele, o întâlnire cu oameni de cultură şi artă. Felicitat fiind de uniunile de creaţie şi forumurile ştiinţifice, sărbătoritul a oferit reprezentanţilor acestora o masă la Guvern, în Piaţa Victoriei. Cineva a ţinut un speech - nu-mi mai amintesc cine -, el a răspuns... Din câte-mi aduc aminte, i s-a oferit şi acolo un cadou din partea invitaţilor. Parcă «Însemnările lui Marx despre români», ediţie de lux, îmbrăcată în piele. În şirul acelor manifestări, ceea ce a atras atenţia atunci a fost cuvântarea lui Maurer. «Să ne trăieşti, tovarăşe Secretar General!», a spus prim-ministrul cu solemnitate. Cu toţii l-am înţeles ca semnul de a-l lăuda mai tare pe Ceauşescu. Conform teoriei lui Maurer că e bine să vadă toţi ceilalţi - şi în primul rând sovieticii - că avem un şef recunoscut şi stimat de toţi ceilalţi din conducere".
Teoria aceasta li s-a părut şi mai potrivită peste câteva luni. După invadarea Cehoslovaciei, în august 1968, de trupe ale Tratatului de la Varşovia - fără ca românii să fi fost înştiinţati anterior de către partenerii lor din bl
