N-a fost doar trimisul special al Securităţii în exil. Fusese şi în ţară un turnător destonic.
Locul 2. Nicolae Balotă. Navetist pe ruta Bucureşti - München - Paris şi retur, timp de mai bine de şapte ani, a fost unul dintre cei mai preţioşi informatori ai Securităţii în dosarul „Meliţa şi Eterul”, dedicat postului de radio Europa Liberă şi oamenilor ei. Atât de preţios încât, mult după căderea comunismului, securistul Victor Achim se îngrijea de onoarea de mult pierdută a informatorului „Someşan”. I-a cerut lui Mihai Pelin, care a publicat documente din dosarul „Meliţa şi Eterul”, să nu scape detalii care ar duce la deconspirarea lui. Era o personalitate de vază a breselei scriitorilor, cărturar distins, cu un trecut mai presus de orice bănuială!
Însă paza bună n-a trecut primejdia rea. Adnotarea unui securist pe marginea unui plan de măsuri cu propuneri de compromitere a redactorilor Europei Libere, întocmit după o vizită a lui „Someşan” la Direcţia I, a deschis pista cea bună. Un maior sugera superiorilor „ca Securitatea să fie mai atentă în ceea ce privea lectorii trimişi la diverse universităţi din străinătate”.
Someşan-Nicolae Balotă, a venit în Occident ca profesor invitat la Universitatea din München. S-a apropiat de repede oamenii Europei Libere. De la Noel Benard, la Monica Lovinescu, peste tot a fost bine primit. Avea o carte de vizită impresionantă. Fost deţinut politic, şapte ani de puşcărie, doi de domiciliu obligatoriu în Bărăgan, fără momente ştiute de slăbiciune sau laşitate. Dar, la eliberarea din 1963, a semnat un angajament pe care l-a respectat până la căderea comunismului, cu un exces de zel stupefiat, chiar şi atunci când nu mai era sub controlul securităţii. Ceva mai târziu a venit confirmarea de la CNSAS. Mariana Sipoş, care s-a ocupat de cazul Caraion, a obţinut, în numele familiei poetului, deconspirarea informatorul