De ieri, Ionuţ, Andreea şi Matei sunt la fel de titraţi ca marii sportivi ai ţării. Ei au câştigat meciuri importante şi au luat aur şi argint la olimpiadă. O olimpiadă altfel.
Ionuţ a înscris un gol doar după ce poarta a fost goală, Andreea a reuşit o săritură de 48 cm, iar Matei a făcut un şpagat aproape perfect. Performanţele lor ar stârni râsul pe orice teren de sport al unei şcoli. În lumea lor, însă, a persoanelor cu dizabilităţi intelectuale, reuşitele de ieri sunt egale cu cele ale lui Hagi, Anişoarei Cuşmir, Nadiei sau Gabi Szabo.
328 de medaliaţi
Jocurile Naţionale Special Olympics România, organizate de fundaţia cu acelaşi nume, sunt un fel de mică olimpiadă a celor cu IQ modest. Special Olympics au ajuns ieri în faza de finale. În curtea şi sălile Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport s-au desfăşurat finalele de atletism şi gimnastică. Chiar dacă au parcurs 25 de metri în câteva secunde ori în câteva zeci de minute, sau dacă au ţopăit cât o vrabie la săritura în lungime, toţi sportivii au primit medalii. Mai precis, toţi 382. Filozofia acestor concursuri, destinate celor cu sindrom Down sau cu diverse forme de retard psihic, este că toată lumea trebuie să fie recompensată pentru încercarea de a concura. „Însuşi imnul Special Olympics transmite acest mesaj, ne-a spus Ionela Tudor, voluntar al fundaţiei. El spune aşa: "Vreau să câştig/ dacă nu voi reuşi/ voi fi brav în încercarea mea".
Inventează mişcări noi
Aşa s-a măsurat bravura lui Radu Viţelaru (argint la alergare 25 de metri), sau a Anuşcăi Botoş (argint la 50 de metri) sau al lui Mihai Bogdan Manea din Craiova (aur la 50 de metri). Aşa se explică de ce Mohammad Abedin, de 24 de ani, din Bucureşti, era supărat pentru că ieşise doar al doilea la 50 de metri: el şi-a încetinit fuga atunci când s-a apropiat de linia de sosire, crezând că a câştigat, neştiind că
