Cine are bani, are si probleme
Toata lumea se plange de bani, mai exact de lipsa lor, dar statisticile arata clar ca lumea noastra este (totusi) una normala, respectiv una care economiseste tot mai mult si se gandeste la viitor prin punerea deoparte a unor sume de bani. Bancile aduna mereu bani de la populatie si agenti economici, iar fondurile mutuale nu au ramas fara clienti in pofida xingineriilor financiare" de tip Caritas sau FNI. Concluzia? Fie bogat, fie sarac ieseanul aduna bani albi pentru zilele negre pe care le asteapta (uneori) cu resemnare mioritica si molcomie moldava. Razboiul pare iminent, iar cei mai cu experienta isi aduc aminte cum reactionau ei sau altii in asemenea timpuri de incertitudine.
Economicul si politicul merg mana in mana si se presupun reciproc in mod permanent. Evenimentele politice se rasfrang, la oamenii informati, in atitudini financiare imediate. Nu trebuie sa ai studii multe pentru a sti ca un stat puternic are o moneda puternica, iar unul slab are o moneda de care mai toti ar vrea sa scape. Aceasta este o problema de incredere a cetateanului in statul care emite moneda. La vremuri tulburi, cand nu poti prezice scorul unei confruntari dintre doua state, oamenii prefera sa scape de monedele emise de acestea. Unii isi aduc aminte de reactia taranilor nostri in preajma iminentei invazii sovietice din 1968. Lipsa unor alternative si neancrederea in leul romanesc i-a indemnat pe acestia sa investeasca masiv in singurele lucruri de folosinta indelungata care zaceau prin cooperativele satesti: lanturi, obiecte gospodaresti din metal si sare.
Actualmente, posibilitatile de reactie financiara sunt multiple, ceea ce da bataie de cap inclusiv celor cu pretentii de xfler financiar". Leul, bicisnic cum este, nu prea se arata a fi o buna moneda de rezerva si economisire. Dolarul are de trecut examenul primelor