Dupa 1990, in cadrul comunitatii maghiare din Romania, s-au manifestat, in spatiul public, in mare, trei categorii de actori: pragmaticii (care au inteles ca viitorul lor este in Romania, ca banul, printre altele, da putere, ca integrarea in uniunea europeana le implineste aspiratiile.si.le creeaza oportunitati de afaceri, le permite accesul la putere in anumite conjucturi politice), kominternistii – specia a disparut pe cale naturala, insa s-au manifestat destul de vocal dupa anii 90; respectiv agentii straini, care au condamnat tratatul de la Trianon si au folosit, in discursul lor, teme menite sa blocheze accesul Romaniei in UE. Agentii straini considerau ca unele dintre regiunile din Romania trebuie sa ramana pur etnice; mai mult, in anii 90, la Targu-Mures, au instigat la conflict si, mai nou, considera ca limba maghiara este obligatorie. Sursa imagine: newsbv.ro
Aceasta ultima categorie de politicieni intra intr-o zona periculoasa, din mai multe motive. Unii dintre ei incearca sa construiasca din atribute un subiect de drept international. Este vorba de un teritoriu definit; o populatie cu limba si cultura proprii; institutii. Pentru fiecare dintre aceste elemente constitutive ale unui subiect de drept international promovate de ultima categorie, mentionata mai sus, se pot da nenumarate exemple.
Stimati colegi, trebuie sa subliniez ca subiectele de drept international sunt statele.
In teoria relatiilor internationale, lectia despre formarea statelor este constituita dintr-o propozitie: “Statele se formeaza in urma razboaielor”.
Simbolistica drapelelor pentru care s-a inflamat multa lume nu face decat sa mascheze constructia despre care am vorbit mai sus: constructia unui subiect de drept international (in paranteza fie spus, ONU, printre altele, in situatia in care atributele mentionate mai sus sunt o realitate, recunoaste dreptul popul