Amenajarea microhidrocentralelor pe cursurile râurilor din Făgăraş şi din alte zone din ţară afectează grav mediul înconjurător - în special ariile protejate -. Investitorii s-au pus la adăpostul avizelor şi acordurilor de mediu eliberate de autorităţile româneşti care au închis ochii la nereguli.
Goana României după investitori face mai mult rău decât bine atunci când vine vorba de mediu.
Aşa strigă la unison reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale care se îngrozesc când văd cum natura (râurile, peştii etc) dispar în urma lucrărilor de amenajare a microhidrocentralelor.
După scandalurile de la Roşia Montana şi de la Certej, Ministerul Mediului se află din nou într-o situaţie delicată între ciocanul investitorilor şi nicovala protecţiei mediului în ceea ce priveşte microhidrocentralele amplasate în România, în special cele din Făgăraş.
Nu se respectă acordurile de mediu
În cadrul unei dezbateri în care s-au discutat problemele legate de riscurile de mediu ale amenajărilor de microhidrocentrale pe râurile de munte din România, organizate astăzi, specialiştii în domeniu au susţinut că lucrările au la bază acorduri de mediu care nu ar fi trebuit eliberate de autorităţi, cu atât mai mult cu cât acestea se fac în situri protejate - NATURA 2000.
„Investitorii din zona Făgăraş, de pe râurile Capra, Buda şi Otic au patru avize de gospodărire şi patru acorduri de mediu. Este foarte grav că au primit aceste aprobări. Noi am constatat că societatea beneficiară nu a respectat prevederile de mediu (conducte îngropate, modificarea structurii geomorfologice a albiei minore, prin îngustarea secţiunii de curgere a apei după montarea conductelor pe domeniul statului", se plânge Dan Bărbulescu, reprezentant al Asociaţiei Salvaţi dunărea şi Delta.
Click pe imagini pentru e vedea FOTOGALERIA
Situri
