Printre meseriile care fac faţă recesiunii se numără cea de clovn, bonă şi menajeră. În comparaţie cu anul 2008, numărul celor care apelează la firmele de recrutare pentru un post de muncitor necalificat a crescut cu 20 de procente.

O serie de ocupaţii inedite a făcut ca, pentru unii timişoreni, criza financiară să nu existe. Este vorba de liber-profesionişti care au găsit de lucru în ciuda valurilor de concedieri din jur. Cei mai inspiraţi în supravieţuirea pe timp de recesiune au fost cei care s-au deghizat în personaje din desene animate. În doar o oră sau două, timişorenii care aduc zâmbetul pe buze copiilor, clovni sau personaje animate, pot pleca cu buzunarele pline: până la 400 de lei.

„Se câştigă bine din această meserie. Înainte de toate, este bine să-ţi placă ceea ce faci”, a spus Corina Dănesc, 27 de ani, animator de petreceri. Din banii câştigaţi, clovnul trebuie să plătească doar materialele pe care le consumă la eveniment.

Munca de clovn nu este însă atât de simplă şi necesită mult mai mult efort decât ar părea la prima vedere, spun cei care se ocupă cu „impresariatul” liber-profesioniştilor. Trucurile trebuie exersate de mai multe ori înainte de a le practica la spectacole, ceea ce înseamnă că persoana respectivă trebuie să se înarmeze cu putere de muncă şi răbdare. Cel mai important lucru este că trebuie să aibă şi talent. Cei care au descoperit că sunt născuţi pentru asta şi decid să îşi câştige existenţa din această ocupaţie au succes. „Într-adevăr, este o activitate de succes. Clovnii foarte buni sunt căutaţi”, a spus Rareş Halbac, administratorul unei firme de recrutare.

Criză de clovni buni

Zâmbetul copiilor este greu de câştigat, astfel că cei care se deghizează în personaje animate trebuie să fie foarte buni. În prezent, Timişoara duce lipsă de clovni.

„Sunt foarte mulţi care fac asta, însă p