Anul acesta se împlinesc 15 ani de când Discovery Channel a emis pentru prima dată în România. De atunci, o bună parte dintre români şi-au descoperit pasiunea pentru documentare.

În tot acest timp, se poate spune că am devenit măcar un pic mai deştepţi urmărind filme de toate felurile: istorice, de călătorie, de ştiinţă, de bucătăreală, am aflat cum se fabrică cele mai banale sau cele mai complicate lucruri din viaţa noastră, de la guma de mestecat la cele mai înalte clădiri din lume, şi am învăţat, din fericire, nu pe pielea noastră, cum să supravieţuim în cele mai teribile condiţii. În urma unui studiu de piaţă, 62% dintre români au declarat că Discovery Channel le-a influenţat viaţa în mod pozitiv, în timp ce 17%, mai radicali, au spus că singurul motiv pentru care încă mai deschid televizorul, sătui fiind de tot circul politic din ţara noastră, este acela de a urmări documentarele difuzate pe acest canal. Dar dacă iniţial unii dintre concetăţenii noştri au ajuns să se uite la Discovery doar pentru că nu aveau altceva mai bun de văzut pe celelalte canale, în cei 15 ani de la intrarea în emisie, cu siguranţă că mulţi dintre ei au devenit telespectatori fideli. Şi poate că dacă astăzi avem festivaluri foarte serioase, cineaşti dedicaţi şi o piaţă pentru filme documentare, acest lucru se datorează în mare parte şi popularizării acestui gen cinematografic de către televiziunea mai sus menţionată.

Mythbusters şi Bear Grylls, modele pentru români

Când au fost invitaţi să spună cam ce ar fi Discovery pentru ei dacă ar fi o fiinţă umană, românii au dat diferite răspunsuri, de la „proful cool", la „fratele mai mare" şi „prietenul mai deştept", fiind în esenţă perceput ca o combinată de Indiana Jones cu Einstein. Asta înseamnă că „oferta" acestu canal constă în cele din urmă în informaţie serioasă administrată însă într-un mod nu doar interesant, ci ş