In timp ce tinerii muncesc in strainatate, doar batrinii mai lucreaza cimpurile. Media de virsta a lucratorilor trece de 60 de ani., Pretul unei zile de munca a sarit la 300.000 de lei, plus mincarea si bautura. Zi calda de toamna. Pe marginea tarlalei, la capatul rindurilor de porumb care asteapta sa fie taiate, citiva batrini stau jos, odihnindu-si oasele trudite. Lucreaza de dimineata la taiat porumbul. Unul dintre ei este proprietarul terenului. Ceilalti, angajati cu ziua. Toti, trecuti bine de 60 de ani, maninca piine cu cas si oua fierte. Imaginea intilnita la marginea satului Averesti poate fi vazuta, insa, in toate comunele din judet. Aceleasi miini batrine tin secera si sapa. Doar numele si chipurile sint altele. "Daca nu am iesi noi la munca, ar ramine pamintul nelucrat. Tineri nu prea mai sint pe la tara. Au plecat si ei sa stringa un ban in Italia, in Spania. Muncesc paminturi pe la altii. Nu mai culeg porumb sau cartofi, string capsuni si portocale. Cei care au mai ramas prin sat nu se mai indeamna cu munca. E greu sa stai la pamint si, cind numeri cistigul, abia te descurci de pe o zi pe alta", spune Ion Grajdeanu, de 72 de ani, "decanul" de virsta al grupului. Economia de piata s-a facut simtita si in agricultura, mai ales ca omul nu poate alege perioada in care sa lucreze pamintul. Floarea soarelui, porumbul sau cartoful se ridica de pe cimp atunci cind le vine vremea, nu atunci cind are timp proprietarul. Lipsa fortei de munca din satele nemtene a facut sa creasca vertiginos pretul unei zile de munca in agricultura, indiferent daca este vorba de prasit, cosit, strins cartofi sau taiat porumb. O zi de munca, platita in anii din urma cu 100.000 de lei, ajunge astazi intre 150.000 si 300.000 de lei, la care se adauga mincare si bautura pentru lucratori. Un pret bun, daca te gindesti ca asta inseamna sase milioane de lei, intr-o luna plina de munca. Dar