Contributia artistului (1 decembrie 1931, Braila- 19 septembrie 2011, Bucuresti) la emanciparea, promovarea ca si la impunerea jazzului, aici si aiurea, apare realmente dificil de estimat in doar cateva randuri. Personalitatea sa bine conturata, inca din tinerete, s-a racordat prin multe fire la filonul autohton al genului, stralucind prin consecventa si fervoare, cu lumina de simbol. Enciclopedie ambulanta a genului, binecunoscutul Florian 'Mosu' Lungu este de parere ca "un merit aparte a constat in capacitatea lui de a-i conferi jazzului o dimensiune intelectuala in plus, cu adresa explicita catre atatia oameni din elita spiritului romanesc – oameni de litere, actori, muzicieni, plasticieni, istorici, filozofi, profesori, chiar si politicieni – care l-au respectat in mod deosebit. Multi dintre ei au declarat ca au descoperit si cunoscut jazzul gratie lui Johnny Raducanu, ca sunt onorati a-i fi prieteni, apreciindu-l pentru inteligenta vie, pentru franchetea necontrafacuta si sufletul sau generos. Un impact la fel de elocvent l-a avut si asupra publicului larg, muzicianul fiind inzestrat de Cel de Sus cu harul comunicarii. Fiindca Johnny Raducanu nu domina publicul, il subjuga, nu-si cucerea fanii (in sensul belicos al verbului), ci ii incanta, ii convingea, ii seducea cu toata fiinta sa. Cel mai amplu concert de jazz urmarit vreodata in Romania, desfasurat pe 2 decembrie 2001, cu prilejul implinirii varstei de 70 de ani, a dovedit din plin aceste asertiuni. Ceea ce va dainui si dincolo de existenta sa pamanteana este rezultatul acelui concept creator care nu se multumeste sa reproduca doar, litera unei partituri preexistente. Tehnica instrumentului ca si discipline formativ-muzicale (armonie, contrapunct, forme) se pot invata de catre oricine. Insa darul inventivitatii ramane exclusiv apanajul celor putini alesi de Pronie. Creatiilor din anii ’60, ’70, ’80, inclusi