Seismologii înclină spre varianta unui seism la mare adâncime în Vrancea, precum cel din 1940, care va afecta mai puţin Bucureştiul, resimţindu-se mai ales pe direcţia Iaşi-Chişinău. Seismologii înclină spre varianta unui seism la mare adâncime în Vrancea, precum cel din 1940, care va afecta mai puţin Bucureştiul, resimţindu-se mai ales pe direcţia Iaşi-Chişinău. România nu va avea parte de un cutremur de proporţii în următorii trei ani, ne linişteşte directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu. Dar asta nu înseamnă că am scăpat de pericol. După anul 2010 este posibil ca în Vrancea să se producă un cutremur mai puternic decât cel din 1977, dar care să fie la o adâncime foarte mare. Asta înseamnă că şocul principal va fi simţit pe direcţia Iaşi-Chişinău, cum a fost în 1940. Doar seismele de la adâncimi mai mici "atacă" Bucureştiul, ca în 1977. Specialistul ne-a explicat cum se pregăteşte România, din punct de vedere tehnic, pentru a face faţă acestor ameninţări ale pământului. - Aţi creat un sistem unic în lume de protejare a economiei în caz de cutremur major. Cum funcţionează? - Sistemul de avertizare în timp real foloseşte diferenţa de viteză între undele P şi S, care pornesc în acelaşi timp din focar. Prima undă, P, care e pe verticală, are o viteză de 8,4 kilometri pe secundă, faţă de unda S, cu viteza de 5 kilometri pe secundă, care e de forfecare. Diferenţa dintre cele două unde e de aproape 30 de secunde. Unda S ajunge la Bucureşti după 28-32 de secunde. În acest interval se pot bloca trenurile, lifturile, instalaţiile de gaz, instalaţiile nucleare, spitalele pot trece pe energia auxiliară. Putem bloca totul în două-trei secunde. Gândiţi-vă că la 4 martie 1977 am avut peste 400 de oameni carbonizaţi, din cauza gazului metan. - Ce se poate bloca acum înaintea unui cutremur mare? - În momentul de faţă se poate bloca partea