Câştigătorul Nobelului literar din 2003 radiografiază neputinţa omului înconjurat de agresiunea din lumea „postcreştină“. Editura Humanitas va publica în curând romanul „Dezonoare“ de J.M. Coetzee, pentru care cunoscutul autor a câştigat al doilea Booker Prize din cariera sa.

După „Viaţa lui Michael K", acesta este al doilea roman în care cunoscutul scriitor sud-african pune la microscop fiinţa umană, îi vede sfâşierea interioară şi descoperă, totuşi, o firavă rază de lumină, care poate aduce izbăvirea, obligând-o să se resemneze în faţa vieţii şi a morţii, pe care nu le poate hotărî.

Una dintre situaţiile frecvente din ficţiunile lui J.M. Coetzee este prezentă şi aici: personajul se confruntă cu circumstanţe extreme şi astfel explorează sensul şi posibilele semnificaţii ale existenţei umane. Şi în „Dezonoare", romancierul aduce în prim-plan teme cu o pronunţată dimensiune contemporană: impactul schimbărilor socio-culturale asupra omului, sentimentul de ruşine şi de neputinţă, drepturile tuturor fiinţelor, inclusiv ale necuvântătoarelor etc. Profesorul universitar David Lurie din Cape Town, care are la activ două divorţuri, este un învins care îşi ruinează iremediabil cariera din cauza unei aventuri cu una dintre studentele sale. De aici, dezonoarea, sentiment care străbate lumea personajului ca un fir roşu.

Imposibila armonie

Nefăcând nimic să se apere de acuzaţii, este demis şi se refugiază în izolarea şi liniştea oferite de ferma fiicei sale, Lucy. Numai că resemnarea şi armonia sunt stări pe care destinul nu le aduce cu atâta uşurinţă. Sunt vremuri tulburi în Africa post-apartheid, stăpânită de violenţe fără sfârşit. Lurie trebuie să înfrunte un atac la fermă, însoţit de un viol săvârşit de trei tineri de culoare, în urma căruia fiica lui rămâne însărcinată.

Violenţă, dezonoare şi ruşine sunt cuvintele emblematice a căror acţiune pec