In decurs de doar cateva zile presedintele Traian Basescu s-a "intalnit" in doua randuri cu presedintele rus Vladimir Putin. Mai intai a avut loc summit-ul de la Zagreb asupra energiei in Europa de Sud-Est, dupa care a fost cel al Organizatiei pentru Cooperare Economica la Marea Neagra (OCEMN). Concluzia: nimic nou pe frontul de Est din partea Romaniei.
Cea care vrea sa joace tare este, fireste, Rusia. In problema energetica, dupa multele probleme interne si externe pe care le-a avut, Rusia a ajuns la cateva concluzii pe care-si construieste politica energetica. Mai intai, Kremlinul a inteles ca trebuie sa concentreze bogatia energetica intr-o singura structura (sau in cat mai putine structuri) pe care sa o poata controla. Rezultatul a fost dezvoltarea gigantului Gazprom pe care statul rus il are in proprietate. In acest moment, Gazprom o duce foarte bine pe piata interna si se dezvolta ca un Fat-Frumos din poveste, fiind sprijinit de oficialitatile ruse. Gazprom este pus pe achizitii interne, iar Kremlinul ii netezeste calea inspre monopolizarea altor resurse din fostele republici sovietice si in dezvoltarea unor proiecte ambitioase spre exterior. In al doilea rand, Moscova a inteles ca trebuie sa controleze nu numai sursa energetica, ci si traseul, fiindca te poti trezi cu parteneri naravasi sau imprevizibili, precum Ucraina, Belarus, Polonia sau Estonia, care iti pot da peste cap afacerea si, mai ales, puterea de control. Din aceasta cauza, Rusia, prin intermediul Gazpromului, prefera sa construiasca noi gazoducte pe care sa le poata controla in colaborare cu alti parteneri de incredere.
Fata de bazinul Marii Negre si Balcani, Rusia si-a aratat deschis interesul. Ea se considera, si este considerata, drept un jucator important si traditional in zona, iar elementul energetic este unul din punctele-cheie. De asemenea, Rusia este constienta de rolul st