Îi folosim când ne simţim ameninţaţi de kilogramele în plus. Ne bucurăm că ne satisfacem pofta de dulce fără să adăugăm un gram pe şolduri, însă nu conştientizăm că ne facem mult mai mult rău decât dacă am mânca un produs de panificaţie. E vorba, desigur, de îndulcitori.
Îndulcitorii artificiali fără calorii şi agenţii posibil cancerigeni
Istoria edulcoranţilor începe cu zaharina, creată accidental în 1879 de doi cercetători de la Universitatea John Hopkins. De 500 de ori mai dulce decât zahărul, E-954 este în grupa 2b de agenţi posibil cancerigeni, conform Agenţiei Internaţionale de Cercetări în Cancer, explică directorul Institutului de Cercetări Alimentare, dr. Gheorghe Mencinicopschi, pentru România liberă. Cantitatea maximă recomandată de zaharină pe care o persoană o poate ingera este de 2,5 miligrame/ kg-corp/zi. Poate interfera cu coagularea sângelui şi este destul de contestată de comunitatea medicală, din cauză că poate provoca alergii, dureri de cap, iritaţii şi diaree.
Acesulfam-K este un alt îndulcitor pe care îl găsim în majoritatea băuturilor dulci. Cantitatea maximă recomandată de doctorul Mencinicopschi este de 15 miligrame/kg-corp. Printre efectele lui se numără stresul metabolic şi se consideră că este posibil cancerigen. Este deseori combinat cu sucraloza şi cu aspartamul, pentru a reda gustul zahărului. Copiii, femeile însărcinate şi cele care alăptează, precum şi bătrânii nu ar trebui să consume acesulfam-K.
Aspartamul sau E-951 este incriminat de câteva zeci de efecte negative asupra corpului uman, precum oboseala, iritaţiile, anxietatea ori spasmele musculare. Este posibil să crească incidenţa cancerelor de creier. El conţine o substanţă numită fenilalanină, interzisă bolnavilor de fenilcetonurie (întârziere mintală).
De asemenea, cercetătorii italieni au descoperit, în urmă cu câţiva ani, într-un st