Evenimentul este considerat una dintre cele mai îndrăzneţe acţiuni găzduite de un muzeu sau de o galerie de artă modernă care se respectă. Încă de la achiziţie, evenimentul a declanşat reacţii în rândul publicului- de la stupoare la hohote de râs - dar invariabil toţi vizitatorii se întrebau: „Este asta artă".

Însă prin acest semn se consideră că MoMa s-a po-zi-ţio-nat din nou în „liga mare". Muzeul a anunţat că a „achi-zi-ţio-nat" semnul @ şi că-l va „expune" ca un simbol al relaţiilor şi al comunicaţiilor în lumea digitală şi pentru a înfăţişa „puterea designului". Pentru prima dată în istoria sa, MoMa va expune ceva ce „nu poate fi însuşit". Dacă publicul priveşte cu simpatie noul exponat, acesta a declanşat dezbateri virulente în rândul experţilor care ar fi cerut suspendarea achiziţiei sau au considerat-o umilitoare pentru adevăraţii designeri care proiectează versiunile pentru noi fonturi ale semnului @. Alţii însă spun că MoMa îşi rein-ventează galeria de design pen-tru o nouă lume virtuală, în condiţiile în care totul pare intangibil pe internet. „Acest simbol face parte din vieţile noastre. A devenit o modalitate de exprimare...", a spus Paola An-to-nelli, senior curator la departamentul de arhitectură şi design din cadrul muzeului.

@ s-a născut în 1971

În centrul furtunii se află primul e-mail din lume trimis în 1971, de un programator din Boston, Ray Tomlinson. El a fost cel care a decis să nu folosească un caracter obişnuit, obscur, acolo unde trebuia separat numele destinatarului de cel al calculatorului folosit. MoMa îl creditează pe Tomlinson drept designerul (neintenţionat) al modernului semn @.

„Însuşirea şi refolosirea unui simbol vechi, preexistent - simbolul era deja disponibil pe tastatură având însă o utilizare mult scăzută, o ligatură menită să rezolve o problemă funcţională (limbajul de programare excesiv de lung şi de