Piaţa muncii, lovită de criză, a pierdut sute de mii de locuri de muncă. Din februarie 2010, fiecare lună aduce un nou minim de salariaţi. Într-un an şi jumătate de criză, România a pierdut toate cele peste 500.000 de locuri de muncă ce au fost create în perioada de creştere economică din 2002 - 2008.

În septembrie 2008, când lumea intra oficial în recesiune, economia României încă „duduia". Piaţa muncii împlinea şase ani de creştere, după ce în ianuarie 2002 atinsese cel mai scăzut nivel de după Revoluţie: 4,3 milioane de salariaţi în întreaga economie, comparativ cu cei peste opt milioane înregistraţi în 1990.

Citeşte şi:

Absolvenţii de studii superioare au tot mai puţine şanse de angajare

MAE renunţă la 570 de angajaţi / Ar putea fi închise ambasade sau consulate

Au dispărut joburile din perioada de boom

Din septembrie 2008, când statisticile arătau 4,844 de milioane de salariaţi, a început descreşterea accelerată: în februarie 2010, Institutul Naţional de Statistică (INS) consemna doborârea punctului minim din 2002, cu un număr de 4,3 milioane de angajaţi pe întreaga economie. Asta înseamnă că România a pierdut într-un an şi jumătate de criză toate joburile create în anii boomului economic, adică între 2002 şi 2008.

Din februarie, fiecare lună înseamnă un nou record dramatic pentru piaţa muncii: în aprilie, la 5,5 de milioane de pensionari mai existau doar 4,29 de milioane de salariaţi.

Economiştii avertizează că raportul angajaţi-pensionari se va degrada cu fiecare lună de criză, mai ales că a venit rândul bugetarilor să dea piept cu şomajul. Cel puţin 100.000 de angajaţi la stat vor părăsi sistemul înt-un an de zile. Astfel, specialiştii estimează că este foarte posibil ca numărul salariaţilor să scadă sub 4 milioane.

„Concedierile vor mai dura vreo trei ani"

Analistul economic Ilie Şerbănescu este pesim