Din portofoliul companiilor de stat, putine se pot mandri cu un management de exceptie, cu o cotatie bursiera peste media concurentior de pe piata, cu un brand puternic si cu niste produse de nisa de nivel mondial. Totusi, compania despre care vorbesc exista - e Antibiotice Iasi. Scopul meu aici este atat de a milita pentru urgenta ei privatizare, cat si de a analiza detaliat cateva motive pentru care ar putea fi o achizitie unica.
Stiu ca vor fi si sceptici, care vor spune: "acelasi lucru a fost promis anul trecut, ba chiar daca stam sa ne aducem bine aminte de catre un fost presedinte care (aici intervine un tusit cu subinteles) este chiar autorul articolului de fata". E posibil insa ca viata sa nu le dea dreptate.
Sustin - inclusiv in urma unor discutii ample cu mai multe banci londoneze - ca Antibiotice este un model a ceea ce bancherii de investitii numesc "great equity story". Expresia se traduce partial printr-un argumentar bine inchegat ce se refera la evolutia istorica, bursiera, dar mai ales la potentialul financiar al companiei. Acesta este un gen "narativ" care naste o competitie crancena si pe cale de consecinta poate rezulta intr-un pret al tranzactiei de multe ori peste veniturile brute ale companiei (mai corect, in jargon, EBITDA).
Daca asteptarile de la o eventuala privatizare sunt clar descrise mai sus, nu ar strica sa ne amintim de cateva motive pentru care Antibiotice este unic pozitionata in piata. In primul rand, reprezinta ultima posibilitate a unui producator de medicamente sau a unui fond de investitii din zona investitorilor in piata farmaceutica de a intra pe piata romaneasca, fara o investitie de la zero. In al doilea rand, piata insasi e atractiva - crescand constant cu 12-15% in ultimii 5 ani, in timp ce fondurile Casei de Sanatate sunt duble fata de 2004. In al treilea rand, Antibiotice detine 9% din piata de ge
