Creierul uman are trei componente, spune românul care a adus domeniul Neuroştiinţe în ţară: una comună inclusiv reptilelor, una mai evoluată, instinctuală, la nivelul mamiferelor şi una specifică fiinţei umane. În ultima vreme, se exploatează cel mai mult latura instinctuală
Cu profesorul doctor Leon Zăgrean, şeful Catedrei de Fiziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, din Bucureşti, am găsit şi răspunsuri la întrebări, şi întrebări la unele răspunsuri. Până la urmă, în asta constau neuroştiinţele: cercetarea creierului, dincolo de structură – care lob al creierului se ocupă de care funcţie. Neuroştiinţele îmbină cunoaşterea anatomică a creierului cu înţelegerea unor concepte mai abstracte, la limita cu filozofia: gândirea, limbajul şi, desigur, conştiinţa.
„Weekend Adevărul“: De ce este atât de important, mai ales în ultimii ani, studiul creierului?
Prof. dr. Leon Zăgrean: În primul rând, consider că nivelul de procesare a informaţiei în creierul uman este cel mai complex din universul pe care-l cunoaştem. Capacitatea creierului de a procesa informaţiile este foarte importantă – prin procesare înţelegând recepţie, analiză, elaborare de noi aspecte ale informaţiei, elaborare de comenzi. Acest lucru este subliniat foarte bine de un proiect de cercetare al Royal Society, care leagă elaborarea legilor societăţii direct de capacitatea creierului de a cunoaşte esenţa realităţii. Cu alte cuvinte, legile pe care noi le formulăm derivă din cunoaşterea noastră. Şi atunci, dacă mergem cu un pas înapoi şi ne întrebăm ce anume determină capacitatea noastră de a cunoaşte, ajungem la semnificaţia creierului. Lucrurile se complică puţin.
Şi ce este cunoaşterea, până la urmă?
Cunoaşterea, pe lângă componenta ereditară, se dobândeşte în urma experienţei, educaţiei. Fiecare ne naştem cu un anumit bagaj de cunoştinţe, care,