Ansamblul Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu, va interpreta lucrări renumite de George Enescu, Tomaso Albinoni, Saverio Mercadante, Heitor Villa-Lobos, Johann Schrammel, Jacques Offenbach şi Astor Piazzolla.
Articol semnat de Olga Grigorescu
La 31 martie 1900, doi violoncelişti români de renume, Dimitrie Dinicu şi Constantin Dimitrescu, acompaniaţi la orgă de Eduard Jaksch, interpretau la Biserica Evanghelică din Bucureşti, în primă audiţie, Andante religioso de George Enescu. Piesa rămasă până nu demult în manuscris (acum este proaspăt tipărită) şi descoperită în arhiva Muzeului „George Enescu“ de regretata cercetătoare Clemansa Firca dezvăluie un dialog cu generoase şi inspirate linii melodice.
Cea mai cunoscută piesă din creaţia veneţianului Tomaso Albinoni (1671-1751), Adagio pentru vioară, orgă şi coarde, a ajuns în viaţa de concert datorită muzicologului italian Remo Giazotto, care a găsit şi completat, perfect în stil, un fragment dintr-o Trio-sonată a compozitorului.
Un secol mai târziu, un alt italian, napolitanul Saverio Mercadante (1795 – 1870) a lăsat, pe lângă opere şi concerte pentru flaut, şi numeroase lucrări religioase, dintre care demn de apreciat este oratoriul Cele şapte ultime cuvinte ale lui Iisus pe cruce pentru solişti, cor şi orchestră, scris în anul 1838. Stilul muzicii este romantic, foarte aproape de operă şi, prin dramatismul, pateticul expresiei, îl prevesteşte pe Verdi.
Ascultând muzica simfonică, de cameră, sau cea de film compusă de Cornelia Tăutu, îţi dai seama că ea reprezintă o voce aparte, foarte personală, în rândul creatorilor români de astăzi. În acest an, ea a scris lucrarea Al Fine, special pentru formaţia „Violoncelissimo“, mai precis pentru opt violoncele. Cele trei părţi: Elegiaco, Animando si Semplice, se cântă fără întrerupere. Şi aici
