Postul Paştelui s-a deschis cu sărbătoarea Ortodoxiei, procesiunea din parohia Icoanei şi din jurul parcului Grădina Icoanei prilejuindu-ne o trecere în revistă a unor etape istorice ale suburbiei.
Biserica Icoanei
Faţada principală şi cea laterală din proiectul refacerii de la 1873 (Sursa: ANDMB, fond PMB Tehnic)
Se spune că un fost ofiţer în armata domnitorului Constantin Brâncoveanu (1688-1714), ceauşul David Corbea, a ctitorit o biserică de lemn. Zona de case din jurul bisericii a format mahalaua Ceauş David. Termenul de mahala provine din limba turcă şi referă la cartier, neavând sens peiorativ ca în zilele noastre. Aici a fost donată de către Constantin Brâncoveanu o icoană ferecată în argint, realizată de meşterul Filip Nicolau. De la icoana făcătoare de minuni, oamenii au dat numele bisericii şi acesta este folosit până în zilele noastre.
La iniţiativa familiei Băbeanu, către 1750 apare prima biserică de zid, refăcută de nenumărate ori de atunci de urmaşi. Cu toate că avem planurile de arhivă din 1873, nesemnate, nu putem să ştim cu certitudine că restaurarea a fost întreprinsă de Alexandru Orăscu, aşa cum afirmă oficialii bisericii. La acea dată epitropia era asigurată de Elena Băbeanu.
Vis-a-vis de biserică se aflau casele generalului Ioan Odobescu, ce deţinea o proprietate vastă în zona str. Icoanei. Mormântul tatălui istoricului şi scriitorului Alexandru Odobescu se află în curtea bisericii Icoanei. Şcoala Centrală de Fete a fost construită pe fostul teren Odobescu, cumpărat de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice.
De la maidan la grădină publică
Plan de situaţie realizat de arh. Orăscu în 1850, indicând cu galben proprietatea sfatului/oraşului. (Sursa: A.N.R., fond M.L.P.)
Planul Borroczyn 1852
Zona ocupată de actuala grădină se numea maidan (în limba turca desemna