Pelerinajul pe urmele lui Iisus Hristos, numit si Nazariteanul, nu poate incepe decat cu Nazaretul, care in ebraica inseamna "floare", iar in araba "cetatea alba", ambele ilustrand perceptia acestei Pelerinajul pe urmele lui Iisus Hristos, numit si Nazariteanul, nu poate incepe decat cu Nazaretul, care in ebraica inseamna "floare", iar in araba "cetatea alba", ambele ilustrand perceptia acestei localitati de catre popoarele respective. In duminica in care l-am vazut, totul parea incremenit, magazinele inchise, turisti cat sa-i numeri pe degete, aproape toti fiind la slujba din Biserica Bunei Vestiri. Nazaretul este locul in care Ingerul a intrat in casa lui David, a vazut-o pe Maria si a vestit-o ca e insarcinata si-L va naste pe cel cu numele de Iisus. Spre deosebire de Betleem, tinta noastra propriu-zisa, Nazaretul, a suferit imens de-a lungul istoriei, fiind practic distrus, oamenii alungati ori ucisi, iar pamanturile pustiite. Azi, desi e locuit de oameni cu religii diferite, orasul e linistit si are chiar un primar nascut pe meleagurile noastre. In Biserica Sf. Gavril, unde acum susura Fantana Sfintei Fecioare, am gasit scrise si in romana cuvintele: "Bucura-te Marie, cea plina de har, Domnul este cu tine". Plecam spre Betleem, pe o ruta ce puncteaza istoria crestinatatii. De fapt, toata Galileea este plina de biserici care marcheaza si venereaza momente din viata lui Iisus, totul impunand reculegere. Drumul a decurs normal, dar spre Betleem lucrurile s-au schimbat: baraje militare de care abia am trecut, desi actele sunt in regula, iar masina are insemne speciale. In conditii firesti, orasul ar trebui sa fie plin de turisti, iar pentru a intra in Biserica Nasterii Domnului si a vedea Ieslea se asteapta ore in sir. Nici vorba de asa ceva. In plus, pe zidul ei se vad bine urme de gloante recente, asa ca totul creeaza un sentiment straniu, mai ales celui care a m