Planificarea financiară trebuie să devină o prioritate, deoarece mulţi români vor trăi mai mult decât estimează şi vor o bătrâneţe decentă.

Prea puţini români se gândesc din tinereţe la cum vor trăi când vor ieşi la pensie.

Chiar dacă ultimii ani de criză ne-au făcut mai grijulii în privinţa banilor puşi deoparte, spectrul pensionării pare pentru unii atât de îndepărtat încât preferă să nu se gândească astăzi la el.

Din păcate, însă, timpul trece, iar trei lei economisiţi în primii ani de muncă valorează mai mult decât zece lei puşi deoparte cu doar câţiva ani înainte de pensionare.

În general, când vine vorba de retragerea din câmpul muncii, mulţi oameni fac aceleaşi greşeli.

1. Nu fac nicio planificare financiară pentru ieşirea la pensie.

Mulţi români nu ştiu care este suma de bani de care au nevoie pentru retragerea din activitate, prea puţini fiind cei care fac calcule şi încearcă să găsească soluţii. În prezent, persoanele care încetează să mai lucreze primesc o pensie echivalentă cu circa 40%-45% din salariu.

Însă, dacă rata îmbătrânirii populaţiei va continua în acelaşi ritm, pensia de stat va reuşi să acopere doar 20% din salariu. Cam puţin, având în vedere că, pentru o pensie decentă, trebuie să dispuneţi de o sumă echivalentă cu cel puţin 70% din salariu.

Speranţa de viaţă

2. Subestimarea longevităţii este o altă greşeală pe care o fac mulţi români, care preferă să se limiteze la a trăi clipa şi în ceea ce priveşte aspectul financiar. Chiar dacă speranţa de viaţă în România este printre cele mai reduse din Uniunea Europeană, oricum va trebui să vă descurcaţi cumva până pe la 70 de ani.

Iar pensia s-ar putea să nu vă fie suficientă. Speranţa de viaţă în România este de 69,6 ani în cazul bărbaţilor şi de 77,3 ani la femei. Pentru comparaţie, media europeană este de 75,6 ani la bărbaţi şi 81,9 ani la femei. @N_