De cinci ani, de când pe avocata Elodia Ghinescu parcă a înghiţit-o pământul, iar fiul ei a fost înfierat cu stigmatul asasinului, mama poliţistului Cristian Cioacă nu mai are linişte. Zi şi noapte, sufletul femeii care îşi duce zilele în satul argeşean Govora, departe de forfota oraşului, este chinuit de aceeaşi întrebare obsesivă, rămasă şi astăzi fără răspuns. “Unde-o fi nemernica aia de Elodia?”, se plânge neîncetat rudelor sale mama ofiţerului. De cinci ani, de când pe avocata Elodia Ghinescu parcă a înghiţit-o pământul, iar fiul ei a fost înfierat cu stigmatul asasinului, mama poliţistului Cristian Cioacă nu mai are linişte. Zi şi noapte, sufletul femeii care îşi duce zilele în satul argeşean Govora, departe de forfota oraşului, este chinuit de aceeaşi întrebare obsesivă, rămasă şi astăzi fără răspuns. “Unde-o fi nemernica aia de Elodia?”, se plânge neîncetat rudelor sale mama ofiţerului.

După ce tatăl poliţistului s-a stins din viaţă, femeia şi-a lăsat fata, pe sora lui Cristian Cioacă, şi nepotul, pe Patrick (8 ani), fiul ofiţerului, în satul Albota (Argeş) şi s-a mutat în Govora, un sătuc aflat la vreo 50 de kilometri de Piteşti, un cătun înecat în noroaiele şi în ceaţa unei ierni cenuşii, care a cernut deja prima zăpadă în urmă cu două zile.

Răvăşită complet de misterul dispariţiei soţiei fiului ei, femeia s-a retras la marginea unei lumi în care timpul are altă dimensiune şi aşteaptă ziua în care nora ei, Elodia, se va arăta, iar fiul ei, suspectat că şi-a pătat mâinile cu sângele avocatei, va ieşi de la beci. Cel puţin aşa le-a mărturisit rudelor sale. Acum, fără să facă vreun efort, mama lui Cristian Cioacă, poliţistul cel îngâmfat, mereu cu un rânjet prins de faţă, e un soi de vedetă locală în sătucul care adună o mână de case. “Urci dealu’, cobori în vale şi pe stânga, după râpa aia adâncă, e casa ei. Chiar pe margine... Aia cu steagu’ Români