Atmosferă destinsă, atât în tribune cât şi pe teren. Sau mai ales acolo. FC Braşov a răsuflat uşurată când sorţii i-au scos în cale o echipă de ligă inferioară şi încă pe teren propriu. Probabil Isăilă a anticipat dificultatea partidei şi a ţinut pe bancă lângă el piesele grele, nu le-a lăsat în tribună. Meciul a început greu, într-un plictis general cu Braşovul aşezat în terenul băcăuan, dar doar formal. Primele treizeci de minute cu greu am putut număra două faze de poartă. Hadnagy se zbătea între fundaşii centrali, Buga ar fi conlucrat cu cineva, dar nu a avut cu cine în ciuda risipei de efort făcută. A mai încercat câte ceva Mateiu, inclusiv un şut sănătos dar doar în bară (28). În minutul 34 acţiune elaborată ce le-a amintit băcăuanilor cine sunt şefii. Buga pasă la Toloza, dribling de efect în care şi centrare în faţa porţii, unde Hadnagy a ajuns un pic prea târziu. Attila se revanşează cu o pasă de gol lui Stângă, dar Florin deşi a venit bine, a şutat peste poartă (37). Două minute mai târziu, nou intratul Mihailichioaie a şutat năpraznic din lovitură liberă de la 35 de metri şi Felgueiras a respins cu dificultate. La odihnă s-a intrat cu un scor alb, pe undeva aproape de adevăr. La reluare, Isăilă a sesizat riscul şi a început repriza cu Moutinho şi Chipciu. Alex a revigorat jocul, raidurile sale în viteză fiind singurele care au trezit panica printre moldoveni. Totuşi, efectele întârziau să apară, deşi pe teren a apărut şi Cristescu, un alt om de profil ofensiv. În lipsa eficacităţii atacanţilor, au sărit să îi sprijine fundaşii. Căpitanul Cristi Ionescu a şutat superb de la mai bine de 30 de metri, dar Roşca s-a întins şi a respins de la vinclu. Minutele treceau, braşovenii presau, doar tabela se încăpăţâna să rămână intactă. Isăilă tremura. Odată pentru riscul pierderii calificării şi a doua oară pentru că băieţii săi se chinuiau la mijlocul săptămânii aiu