Depozitele de legume şi fructe pentru aprovizionarea pieţelor, construite în jurul Capitalei cu fonduri de la Uniunea Europeană, zac în paragină . La 14 kilometri de Bucureşti, în comuna Depozitele de legume şi fructe pentru aprovizionarea pieţelor, construite în jurul Capitalei cu fonduri de la Uniunea Europeană, zac în paragină .
La 14 kilometri de Bucureşti, în comuna Vidra, ar fi trebuit să funcţioneze unul dintre principalele centre de colectare şi depozitare a legumelor care să asigure necesarul pieţelor bucureştene. Locul este însă lăsat în paragină. Există doar spaţii de depozitare goale, în care zac aruncate câteva baxuri de apă minerală.
Cazul de la Vidra nu este unul singular. Ceilalţi cinci sateliţi ai Pieţei de Gros Bucureşti, în speţă centrele de la Brezoaiele, Moviliţa, Giurgiu, Cuza-Vodă sau Mihăileşti, se află în aceeaşi situaţie. Niciunul dintre aceste depozite nu a funcţionat conform planului iniţial. Şi anume să asigure un proces complex de colectare, ambalare şi redirecţionare a cantităţilor de fructe şi legume către pieţele agroalimentare din Capitală.
Depozite părăsite şi nefuncţionale
O bună funcţionare a acestor centre ar fi însemnat mai puţine importuri şi implicit o valorificare la maximum a potenţialului autohton. În schimb, importurile de legume şi fructe depăşesc valoarea de 100 milioane de euro, în timp ce exporturile de-abia dacă ajung la 5 milioane de euro.
Vlad Gheorghe, managerul Cooperativei Agricole Eco Legum Vidra, spune că aceste centre nu au funcţionat niciodată în scopul în care au fost create. "Aceste centre de colectare şi depozitare au fost construite cu un împrumut în valoare de peste 25 milioane de dolari de la BERD, împrumut care trebuie achitat, împreună cu penalităţile de rigoare, până la sfârşitul acestui an. După asta, depozitele vor putea fi vândute.
Însă ele
