KOSOVO
Nume oficial: Republica Kosovo * Situare: în Europa Sudică, în Pen. Balcanică * Vecini: Serbia, FRI a Macedoniei, Albania, Muntenegru * Suprafaţă: 10 887km² (161) * Populaţie: 1 837 000 loc. (146); urbană (-); * Capitală: Pristinë/ Priština (198 000 loc.) * Limba oficială: albaneza şi sârba * Forma de stat: republică * Monedă: 1 Euro = 100 Cent * Alfabetizare: 91,9% * PIB total (mil. $): 12 850 (137) * PIB/loc: - * Indicele dezvoltării umane: -
ISTORIA. În Antic. şi la începutul Ev. Mediu, terit. K. face parte din Imp. Roman, apoi, după 395, din Imp. Bizantin. În reg. centrale ale Pen. Balcanice se stabilesc în sec. 6-7 triburile slave ale sârbilor, care devin elementul etnic şi politic hegemon. În sec. 12-14, în timpul dinastiei Nemanja, terit. K. devine nucleul statului medieval sârb. Arhiepiscopia înfiinţată la Pec (Pejë) devine reşedinţa patriarhilor Bisericii Ortodoxe Sârbe, în K., "leagănul naţiunii sârbe", fiind ridicate acum peste 1 200 de biserici şi mănăstiri, capodopere ale artei medievale (Dasani, Grasanica ş.a.). Bătălia de la Kosovopolje (28.6.1389) marchează sfârşitul independenţei sârbe şi începutul dominaţiei turceşti în această parte a Balcanilor. Timp de peste 5 secole, terit. K. face parte din Imp. Otoman. Trecerea unor sârbi la islamism, migrarea altora spre N în reg. Belgradului către sfârşitul sec. 17, contribuie la sporirea pop. albaneze şi turce în dauna celei sârbe. În urma Războaielor Balcanice (1912-13), K. intră în componenţa Regatului Serbiei şi, odată cu acesta, la sfârşitul Primului Război Mondial (1918), în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, care adoptă în 1929 numele de Iugoslavia. În momentul constituirii statului iugoslav 64% din pop. K. era de origine albaneză, din care 3/4 de religie islamică. După sfârşitul celui de‑al Doilea Război Mondial, Iosip Broz Tito transformă Iugoslavia într‑un