Cea mai mare sărbătoare creştină, Paştele, a fost întotdeauna un prilej de meditaţie, de rugăciune şi un moment de bucurie. Înainte de 1989 însă, oficial această sărbătoare nu exista, iar regimul încerca de multe ori să „saboteze" Învierea lui Isus.

Celebrată mâine drept cea mai mare sărbătoare a creştinilor, înainte de 1989 Paştele nu era o sărbătoare recunoscută oficial. Deşi nu era interzisă în mod explicit, existau numeroase modalităţi de "sabotare" a sărbătoririi învierii lui Iisus.

Citește și:

Cum se sărbătorea Paştele la Curţile domnitorilor români, cu secole în urmă

GALERIE FOTO Tradiție bizară de Paște, în comuna La Fierbinţi: Cocoşii primesc binecuvântare în biserică

Regimul comunist încerca să-i ţină ocupaţi pe credincioşi, mulţi oameni fiind chemaţi la lucru în Duminica Paştelui. Se încerca deturnarea tinerilor de la slujba de Înviere prin organizarea în acelaşi timp a unor evenimente sportive, culturale sau distractive - discoteci cu program prelungit, cercuri artistice.

Cu toate că Paştele era o sărbătoare tacită, tolerată de autorităţi, nu există niciun fel de promovare. Ziarele şi televiziunile vremii nu făceau nicio referire la această sărbătoare, care exista doar în calendarul bisericesc şi era celebrată de fiecare, în propriul cămin.

Paştele pe ascuns

Până în 1989, dacă deţineai vreo funcţie de conducere pe la vreo întreprindere sau dacă lucrai în sistemul judiciar ori în Armată nu era bine să fii văzut pe la biserică. Nici „tovarăşelor" nu le era îngăduit să poarte, la serviciu, pandantive în formă de cruce sau să-şi aducă ouă roşii în pacheţelul cu mâncare.

Desigur, asta nu oprea pe cei mai mulţi să sărbătorească. Deşi în număr mai mic decât astăzi, cei mai mulţi oameni mergeau la biserică în noaptea de Înviere, preparau cozonaci şi ouă roşii şi îşi urau tradiţionalele „Hristos a înviat! Adevăr