Stiu ca suna ciudat, dar hai sa vedem argumentele.
Romania nu este un jucator important pe piata bursiera mondiala. Bursa noastra este minuscula, cu efecte minore, in cazul caderii in continuare a burselor mondiale.
Romania nu este in zona euro. La o adica poate jongla cu cursul de schimb, astfel incat sa mentina, cat de cat, echilibrele monetare si fiscale.
Romania are un grad mic de indatorare. De aceea si CDS-ul Romaniei (Credit default swap) este doar de 245, 8 ţări europene o depăşesc ca risc, anume Grecia, Portugalia, Irlanda, Ucraina, Spania, Islanda, Croaţia şi Ungaria. La care s-a adaugat de curand si Italia.
Suprafata arabila a României – 9,427 milioane ha – reprezinta 64% din suprafata agricola a Romaniei care se ridica la 14,722 milioane ha, 23 la suta din suprafata arabila a tarilor central si esteuropene si 12,6 la suta din suprafata arabila a tarilor UE. La care se adauga pasunile de la deal si munte, ideale pentru hrana naturala si sanatoasa a animalelor. Dar ponderea agriculturii in PIB este doar 10-11%. Desi in rural traieste 40% din populatia Romaniei.
Se aud opinii ca Romania ar putea hrani, cu potentialul pe care il are, 80 de milioane de suflete.
Forta de munca semicalificata, din rural, circa 3-4 milioane de persoane apte de munca, fac doar agricultura de subzistenta, multumindu-se cu ajutorul minim garantat pentru tigari si bautura, iar mancarea din batatura. Dar cu experienta in crescut animale si exploatatii agricole medii si mici. Putem conta, insa, in ipoteza unor investitii masive, la revenirea in tara a fortei de munca emigrate, care a invatat deja ce inseamna pretentiile patronilor, contra unor venituri consistente. Se poate investi inclusiv in realizarea unor unitati de prelucrarea materiei prime, resurse umane si materiale ieftine exista mai mult decat suficiente si atractive.
In fine, oportunitatil
