Ieftinirea medicamentelor din programele de sănătate poate lăsa bolnavii fără pastile. Producătorii resping măsura şi vin cu alternative: taxă pe profit şi \"subţierea\" listei de compensate. Sursa: Foto: ARHIVA EVZ
Migraţia medicamentelor în străinătate, reîntoarcerea la tratamentul de acum 20 de ani, farmacii falimentare, acestea pot fi efectele deciziei Ministrului Sănătăţii de ieftinire a medicamentelor, atrag atenţia producătorii şi distribuitorii. Aceştia se plâng că ministerul "le-a servit" măsura fără să-i consulte şi propun alternative.
Tratament ca acum 20 de ani
Proiectul de reducere cu 15% a preţulului medicamentelor din lista C2 se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătăţii şi urmează să intre în vigoare din 1 august. Dacă va fi pus în practică, sute de mii de bolnavi de cancer, diabet, HIV/SIDA sau TBC riscă să rămână fără medicamente.
Preţurile mici ar putea încuraja specula. "Medicamentele devin ţinta re-exportatorilor, tentaţi să le comercializeze către state unde preţurile sunt mai mari (Germania, Danemarca). Vor mai rămâne cele vechi de 20 de ani", atrage atenţia Bogdan Jagodic, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Taxarea producătorilor şi subţierea listei C2
Măsurile propuse de ARPIM includ taxarea producătorilor în funcţie de profit (clawback), returnarea a 10% din sumele pe care le cheltuie statul cu programele de sănătate, reducerea listei de compensate şi respectarea termenelor de plată către farmacii.
Sistemul de "clawback progresiv" presupune taxarea producătorilor cu 10-50%, în funcţie de profitul obţinut, iar a doua măsură, de "payback", presupune că producătorii să dea înapoi 10% din sumele pe care le cheltuie statul cu programele naţionale.
"De clawback s-a vorbit din 2009 şi nu s-a implementat, pentru că autorit
